FIFA 17 a venit în plus cu două chestii mari: motorul grafic Frostbite și The Journey. Punctul de interes pentru mulți îl reprezintă însă povestea lui Alex Hunter.
Eu am câștigat jocul (mulțumesc Cristian și Flanco) dar mi l-aș fi cumpărat oricum, și recunosc că cel mai tare m-a intrigat The Journey.
Povestea lui Alex Hunter de la juniori spre celebritate.
Mi se pare genial cum poți transforma un joc simplu de FIFA cu ajutorul unui story. Deși știam că nu e vorba de-o hartă open world, instant m-am dus cu gândul la GTA. La povestea complicată de acolo.
Din păcate jocul este departe de a fi perfect. EA sunt însă la prima încercare și sunt convins că povestea va evolua foarte mișto anii următori.
Partea mișto la The Journey
Mi se pare modul ideal de abordare pentru un tutorial. Adică, să fim serioși, câți dintre voi ați făcut training-urile ălea pentru pase, șut sau dribling.
Eu le-am făcut pe toate anul trecut, dar puțini o fac. Și, în special pentru începători, sau pentru cei care încă recunosc că au încă de învățat, The Journey reprezintă modalitatea cea mai cool de inițiere în tainele jocului.
Îmi place mult ideea de a fi pielea unui jucător profesionist. Cu suișuri și coborâșuri.
Cu dialoguri purtate cu părinții acasă, cu antrenorul în vestiar sau cu colegii în drum spre turneul amical de peste ocean.
Ce nu mi-a plăcut
FIFA nu este The Journey, și trebuie să nu uităm de chestia asta.
Cu toate astea, mi-ar fi plăcut o poveste mai bine dezvoltată. O poveste întinsă pe mai mulți ani. Voiam mai multă interacțiune cu cei implicați în poveste.
Mi-aș fi dorit de asemenea diversitate pe parcursul poveștii. Știu deja trei persoane care l-am jucat și toți trei am avut același parcurs, chiar dacă sunt convins că nu am avut aceleași performanțe.
Mai întâi îți alegi echipa în Premier League. Apoi, oricât de bine ai juca, ei te împrumută în Championship. Apoi, și apoi.
Dacă nu ai apucat să joci, îți recomand să folosești un level potrivit cu nivelul tău de joc. Să joci pe level prea jos poate fi degeaba. Task-urile sunt prea ușoare și devine plictisitor.
Să vă spun ce m-a disperat cel mai tare în joc?
Faptul că nu-ți poți alege culoarea echipamentului înainte de joc. Am jucat de vreo patru-cinci ori în echipamente super similare cu ale adversarului. Mi-a fost de fiecare dată aproape imposibil să diferențiez jucătorii pe teren. Tot ce-mi doream era ca meciul să se termine, indiferent de rezultat. 🙂
În concluzie, eu merg pe ideea că jucătorii împătimiți de FIFA nu evaluează jocul doar pe baza experienței din The Journey. Asta pentru că cel mai bun simulator de fotbal este făcut pentru jocul în rețea. Acolo este tot fun-ul și FIFA face o treabă excelentă în continuare.
Imagine: thesun.co.uk și EA.
5 comments
Ok, ok, dar la gameplay si chestii marunte nu s-a umblat atat de mult. Cred ca ar fi fost ok sa schimbe mai multe. Parca nu e diferenta intre 16 si 17.
eu aș zice că pasele merg mai bine. Dar pare că s-au axat în principiu pe grafică și The Journey.
citindu ti blogul parca ma vad pe mine in oglinda. Foarte tare senzatia :)) Revenind la mini review ul/impressions pentru The Journey mi se pare ca l-ai terminat cam brusc (sau poate sunt eu obisnuit cu nwradu :)) )
Oricum imi place ce faci aici. Succes
mă bucur că-ți place. Mersi 🙂 Îl citesc pe Radu, e bun de tot. Prefer să păstrez articolele mai scurte, pentru că publicul meu este în general mai puțin devorator obișnuit de bloguri. Încet încet.
Cum pot face un turnament pentru 4 persoane ? Am incercat o singura data , am dat ‘league’ am jucat un joc cu unul dintre prieteni , iar celelalte 2 echipe ale celorlalti 2 prieteni jucau singure (simulau meciul , aparea direct rezultatul) , daca ai putea sa ma ajuti ti-as fii recunoscator ,Salut