Ieri am fost toată ziua la sărbătoarea Haferland. Mă rog, la o parte din tot ceea ce înseamnă Săptămâna Haferland în Transilvania. Întreg evenimentul ține cinci zile, de joi până luni, și își propune să promoveze ținuturile săsești din fosta Țară a Ovăzului. Haferland este Țara Ovăzului.
Țara Ovăzului este formată dintr-un complex de sate aflate undeva într-un triunghi fictiv cu vârfuri în Brașov, Sighișoara și Sibiu. Vorbesc de sate vechi săsești extraordinar de pitorești și din care eu nu apucasem să văd nimic până ieri. Roades, Criț, Bunești, Rupea sunt capetele de afiș ale evenimentului, alături de Viscri, deja faimosul sat unde Prințul Charles deține câteva case pe care le vizitează anual. Din varii motive eu n-am ajuns în Viscri, dar sunt convins că nu e mult diferit de Criț, sătucul săsesc pe care l-am vizitat ieri pentru prima dată.
Imaginea este de undeva de sus de lângă cimitirul satului și vă spun, view-ul este de revistă. E genul de priveliște pentru care străinii cheltuiesc mii de euro să o vadă pe viu. Stăteam în buza dealului în timp ce ascultam fanfara din Țara Bârsei și mă gândeam cât de diferită este zona de locul de unde vin bunicii mei. Tot de la sat, dar undeva în Oltenia și zona arată complet diferit. Case dărăpănate, mici, mult prea colorate, sărăcăcioase fără niciun pattern vizibil fie că vorbim de casa în sine sau de ansamblul format de gardul din fața casei, curte, casă sau șură.
În Criț totul este liniar. Arhitectura tipic zonei (fără gard) îți dă impresia unei continuități a zidului asemenea unei cetăți. Mi-a plăcut să văd că de sus se observă aceeași rigurozitate săsească aplicată inclusiv în cazul celorlalte clădiri aflate după gardul de delimitare a proprietății. Șura casei are aceeași structură cu cea a vecinului și e aliniată perfect cu strada principală. Strada e neasfaltată, ca să înțelegeți exact pitorescul locului. Am observat case părăsite, dărâmate dar al căror perete exterior a fost foarte bine păstrat ca să nu strice aspectul general al locului văzut din stradă. Și asta chiar dacă prin ferestrele casei se vedeau lejer copacii crescuți între timp pe pământul lăsat în paragină.
Revenind la eveniment. Săptămâna Haferland are ca tematică școala, și îi sărbătorește într-un fel pe cei care învață. În Criț s-au legat frumos lucrurile pentru că, Michael Schmidt (Fundația Michael Schmidt) ne spune că acolo a fost găsit cel mai vechi regulament școlar dintr-o zonă rurală în Europa. Datat 1593. Cu ocazia asta am participat în mod onorific și la o frumoasă lecție de germană cu copii din sat. Un mod interesant de a transcrie tema evenimentului în activitățile de ieri.
Tot ieri în Criț am intrat pentru prima dată într-o biserică evanghelică unde s-a ținut o slujbă în germană, cu unele traduceri în română. Senzația este cu totul diferită față de slujbele cu care suntem obișnuiți la creștin ordodocsi.
Programul a mai conținut și-un interesant concert de orgă în aceeași Biserică Evanghelică Fortificată din Criț și un recital de chitară. Seara, după ce am mâncat bine din preparatele tradiționale am fost invitați la balul satului. Bal original săsesc cu muzica live a fanfarei unde localnicii (sau mai bine zis cei reîntorși acasă din Germania pentru perioada concediului) au rupt podeaua cu dansul. E greu de descris în cuvinte exact senzația, dar sincer a fost ceva inedit și lumea nu a stat de-o parte chiar dacă biletul de intrare a fost 20 de lei.
În paralel cu evenimentul cei de la Fundația ADEPT au organizat și-un concurs de biciclete. Traseul a fost lung de 47 de km și înțeleg că s-a bucurat de admirația tuturor participanților. S-a lăsat cu decernare de premii și baie în șampanie. Mie mi-au plăcut fetele.
A fost o zi obositoare. Am plecat la 6 și am ajuns acasă aproape de ora 23. A fost însă o experiență inedită și m-am bucurat din plin de fiecare moment oferit de organizatori în Criț, Haferland.
Astăzi festivalul continuă în Roadeș cu prezentarea proiectelor realizate în localitate de (înțeleg) celebrul Peter Maffay. Mâine se încheie oficial săptămâna Haferland în Mesendorf unde se va face o vizită inclusiv la o fermă de bovine. Ei bine, vă las cu câteva poze, dar după ce mulțumesc frumos organizatorilor celei de-a treia ediții din Țara Ovăzului: Fundația Michael Schmidt, Fundația Peter Maffay, Fundația Tabaluga, în parteneriat cu Fundația Mihai Eminescu Trust, Fundația ADEPT.
1 comment