pikachu-pokemon-go-lego

Să vă zic de ce-am renunțat să mai joc Pokemon Go

M-am jucat Pokemon Go. Și mai mult decât atât, chiar mi-a plăcut. De săptămâni bune însă, am renunțat și nici nu cred că mă voi mai întoarce. Faptul că mi-am dat seama că nu voi fi niciodată foarte bun la asta, este unul dintre motive.

Am instalat jocul pe 7 Iulie și de atunci am făcut vreo 120 de km cu telefonul în mână, prinzând pokemoni.

Am trei medalii de aur și șase de argint. În visterie am strâns 76 de pokemoni dintre care cel mai puternic este un Vaporeon la CP 1683.

Level 21. Foarte aproape de 22.

Am dezinstalat jocul


M-am jucat Pokemon Go din curiozitate și pentru că se preta foarte bine pe plimbările mele. Pe jos.

Era plăcerea mea ca, după muncă, să fac o plimbare de jumătate de oră, o oră, prin împrejurimi să prind monstruleți. Nu era despre Pokemon Go, cât că n-aș fi vrut să ajung, după nouă ore de stat în fața calculatorului la muncă, direct acasă tot în fața calculatorului.

La care pui că mă mai ținea activ și faptul că tot promovam în level și făceam cunoștință frecvent cu noi pokemoni. Badge-uri, statistici, treburi.


N-am mai jucat de aproape o lună. Jocul e încă instalat pentru că voiam să pregătesc articolul ăsta, dar gata. Publish la articol, uninstall pentru Pokemon Go.

Primul motiv ar fi acela că a venit frigul. E clar că n-am aceeași plăcere să fac kilometri pe jos doar de dragul aerisirii creierului. Ce să mai zic de a face km cu telefonul în mână la câteva grade peste zero.

Apoi problema e că nu pot ține pasul cu puștii ăștia mici care se joacă ore bune pe zi. Și care poate mai trișează încă câteva ore apoi.

Repet, jocul e mult peste ce înțeleg toți haterii care consideră că Pokemon Go a tâmpit lumea. Că nu mai vorbim între noi. Că accidente. Bla bla. Am scris aici.

În ciuda aparențelor, devii foarte bun doar dacă te strângi în gașcă mare. Asta presupune comunicare, să întâlnești lume nouă și să mergi la luptă de gymuri (un soi de puncte importante în joc, plasate strategic în oraș, unde te lupți cu alți pokemoni pentru supremație).

Ei bine, aici vine partea unde mi-am dat seama că nu vreau să mă implic mai mult. V-am spus, pentru mine era importantă plimbarea de după muncă, cu muzica mea în căști și atât. Eu și pokemonii mei. Jocul e foarte tare că te duce mai departe de atât, dar pentru mine nu ăsta era scopul.

Ca o consecință a ultimului punct, mi-a devenit imposibil să mă lupt pentru gyms. Chiar și la level 21. E greu când dai nas în nas cu gyms doar de level 7, 8, 10 și tu ești singur. Aici e partea unde grupul face toată treaba. Singur e imposibil.

Și cum mi-am dat eu seama că singur nu pot face treabă și că în grup n-am timp să mă implic, am zis că nu pot progresa într-un ritm cât să mă țină focusat.

Ah, încă o chestie. M-am săturat de pidgey și rattata. Tare de tot.


Jocul are un potențial de dezvoltare foarte mare și nu exclud să ajungă mai important decât este. Cu toate astea în România, din cauza climei mă aștept ca decizia asta să o ia chiar și cei mai fanatici dintre jucători. Cel puțin până la primăvară.

Voi ați încercat Pokemon Go?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.